• ceaiul de praz: o lingură de praz mărunțit se opărește cu 250 ml de apă clocotită, se acoperă și se lasă la infuzat timp de 10-15 minute, apoi se strecoară și se bea cu înghițituri mici. În funcție de glicemie, se pot bea 2-3 căni pe zi. Glicemia se va verifica odată la două zile, pentru că ceaiul scade cantitatea de zahăr din sânge. De asemenea   foarte importantă este alimentația.
     
    Manifestare clinică
     
    Diabetul este cea mai frecventă boală endocrină caracterizată prin prezența zahărului în sânge, adică valoare crescută a glicemiei la peste 100 mg/l (hiperglicemie) și eliminarea acestuia prin urină (glicozurie). Este o stare cronică în care se produc  perturbări în procesul prin care organismul acumulează energie din alimente și apare când pancreasul nu mai secretă o cantitate adecvată de insulină. În acest caz glucoza nu mai poate fi folosită ca sursă de energie, astfel că apar amețeli, oboseală și senazația de foame. Ca simptome de alertă, apare nevoia continuă de a urina (4-5 l în 24 de ore), sete permanentă și o stare scăzută de energie.
    Pacientul diabetic este sensibil la infecții, nu prea răspunde tratamentului, iar rănile se vindecă mai greu. Diabetul produce leziuni în aparatul cardio-vascular provocând cardiopatie ischemică, ateroscleroză cu probleme circulatorii la nivelul picioarelor, ca și impotență sexuală. După mai mulți ani de siferință, rinichii sunt afectați, ducând chiar la insuficiență renală, iar la nivelul ochilor se poate ajunge la retinită diabetică.
    Multe persoane au prediabet, caracterizat prin valori crescute ale glicemiei, dar nu suficient de mari pentru a fi diagnosticat ca diabet.
     
    Cauze fizice
     
    Hiperglicemia și glicozuria au drept cauză nu numai disfuncția pancreasului, ci și disfuncțiile hipofizei, suprarenalelor, tiroidei și chiar a glandelor sexuale. Dacă apare o tulburare antagonică în funcționarea uneia dintre aceste glande, atunci se poate instala diabetul.
    Insulina este un hormon care permite celulelor corpului să utilizeze glucoza ca sursă de energie. Diabetul apare atunci când secreția de insulină nu este suficientă sau când aceasta nu își mai îndeplinește rolul în organism.
    Diabetul de tip I insulino-dependent, forma gravă a bolii, se produce din cauză că celulele pancreatice nu mai produc o cantitate suficientă de insulină pentru că sunt distruse de celulele imunitare, astfel că nu mai pot utiliza zahărul din sânge, apărând  hiperglicemia. Boala debutează la vîrste tinere, adesea între 10 și 15 ani, cu evoluție rapidă și necesitatea injectării de insulină.
    Diabetul de tip II apare din cauza rezistenței la insulină sau a secreției insuficiente a acesteia. Boala apare treptat, de obicei la persoanele peste 40 de ani și nu este nevoie de aport suplimentar de insulină.
    Diabetul juvenil poate apărea după vârsta de 7-8 ani și înainte de 20 de ani, debutul fiind brusc, greu de controlat din cauza metabolismului copilului în perioada de creștere.
    Diabetul adultului poate apărea oricând înaintea vârstei de 65-70 de ani, debutând lent cu mulți ani înainte de declanșarea  bruscă a bolii.
    Diabetul tardiv apare la persoanele cu vârsta pe ste 60 de ani, se manifestă moderat și este ușor de controlat.
    Boala diabetică are mai multe cauze:
    ·         Scăderea producerii de insulină – pancreatita cronică, mai ales la alcoolici
    ·         Boli endocrine
    ·         Medicamente care cresc glicemia, ex. Prednisol
    ·         Antecedente din familie
    ·         Administrare de steroizi
    ·         Abundența calorică a dietei
    ·         Viața sedentară
    ·         Stres, caz în care se poate declanșa brusc și cu nivel mare al glicemiei.
    Statistic s-a constatat că la mai mult de  90% dintre diabetici boala s-a declanșat în urma unui stres puternic, ereditatea nefiind atât de importantă. Stresul este cauza mai ales în cazul diabetului juvenil, determinat la copii de relațiile tensionate cu părinții, divorțul acestora, un sistem de învățământ prea dur, vizionarea filmelor horror, etc. Stresul este un important factor declanșator și în cazul adulților, având drept cauze supărări mari, accidente grave, divorț, decesele persoanelor iubite, sperietură, etc
     
    Cauze mentale și emoționale
     
    Pofta de “ceva dulce” este exprimarea neștiută a nevoii de a fi iubit, cauza principală a diabetului fiind dorința de a face rău unei persoane iubite, în același timp cu dorința de dragoste. Există o tristețe din cauza imposibilității de a iubi, de a fi sentimental, crezând că dulciurile compensează frustrările sentimentale. Bolnavul consideră că are o viață lipsită de tandrețe, are regrete permanente față de trăirile din trecut și se teme să simtă vreo plăcere și bucurie de viață. Are rețineri în a primi dragostea și afecțiunea celor din jur, inclusiv a părinților, pentru că este convins că nu merită să fie în atenția cuiva. Se simte neputincios în fața cerințelor de fiecare zi și este convins că dulciurile îi pot îmbunătăți relațiile cu cei din jur și îi dau forță să reziste. Crede că orice sfat primit îi îngrădește libertatea, iar stresul în care trăiește îi crește glicemia peste limitele normale.
     
    Refacere, atitudine
     
    ·         Accept că ceea ce am trăit în trecut nu mai este de actualitate
    ·         Accept că distracția și iubirea fac parte din viața mea
    ·         Mă deschid să înțeleg realitatea așa cum este acum
    ·         Îmi conștientizez propria mea valoare
    ·         Mă iert și îi iert pe toți pentru greșelile trecute
    ·         Sunt independent și am libertate de acțiune
    ·         Am energia necesară să îmi croiesc fericirea
    ·         Sunt spontan și îi iubesc pe cei din jurul meu
    ·         Trăiesc în echilibru față de tot ce se întâmplă
    ·         Pot face în viață tot ceea ce doresc
     
    Tratamente naturiste
     
    Notă. Ceaiurile, tincturile, pulberile recomandate au calitatea de a scădea nivelul zahărului din sânge, de aceea în timpul curei cu terapia aleasă trebuie controlată glicemia odată la câteva zile și cerut sfatul unui medic specialist, pentru că este posibil să fie nevoie de ajustarea dozelor de insulină-acolo unde este cazul.
    Măsura unei căni din rețetele recomandate este de 250 ml de apă.
    Ceaiul(decoctul) antidiabetic se bea neîndulcit sau îndulcit cu înlocuitori de zahăr.
    Orice infuzie se prepară cu cana acoperită.
     
    ·              Ceai din frunze de afin (Vaccinum myrtillis): o lingură de frunze se infuzează timp de zece minute într-o cană de apă clocotită, apoi se strecoară. Se beau două căni pe zi, între mese, timp de 40 de zile cu două săptămâni pauză. Sunt printre cele mai eficiente în combaterea diabetului datorită neomyrtilinei, numită și “insulină vegetală”.
    ·              Ceai din frunze de dud negru (Morus nigra): una-două linguri se infuzează cu o cană de apă clocotită, apoi se strecoară. Se beau două-trei căni pe zi, câte una după fiecare masă principală sau câte o lingură la interval de o oră, timp de șase luni de zile. Are efect antidiabetic hipoglicemiant. Pentru obținerea unui efect deosebit frunzele de dud se pot amesteca, în cantități egale, cu frunze de afin sau anghinare.
    ·              Ceai din frunze de nuc (Juglans regia): una-două lingurițe de frunze se infuzează timp de opt-zece minute într-o cană cu apă clocotită, apoi se strecoară. Se beau două-trei căni pe zi, câte una după fiecare masă principală. Este un foarte bun antidiabetic, scade glicemia în mod vizibil. Atenție! Nu este indicat persoanelor care suferă de hipertiroidită sau de ulcer duodenal.
    ·              Ceai  din cicoare (Cichorium intybus): o lingură de plantă (rădăcină și frunze) se infuzează  timp de 30 de minute într-o cană cu apă clocotită, apoi se strecoară. Se beau două-trei căni pe zi, cîte o cană cu 30 de minute înainte de fiecare masă principală. Este diuretic și stimulează secreția de insulină a pancreasului, reduce nivelul glicemiei. Atenție! Nu este rdcomandat femeilor gravide. Consumat în mod exagerat, poate cauza arsuri gastrice sau balonare.
    ·              Ceai din anghinare (Cynara scolymus): o linguriță de plantă se infuzează timp de cinci minute într-o cană de apă clocotită, apoi se strecoară. Se beau două căni pe zi, după mese. Are acșiune hipoglicemică, reglează nivelul zahărului din sânge. Cura durează 20-30 de zile, cu pauze egale cu durata curei.
    ·              Ceai din rădăcină de brusture (Arctium lappa): o linguriță de rădăcină mărunțită se infuzează timp de zece minute într-o cană de apă clocotită, apoi se strecoară. Se beau trei căni pe zi timp de 15 zile pe lună. Are un puternic efect hipoglicemiant. Pentru rezultate excelente, rădăcina de brusture poate fi combinată cu frunze de anghinare (Cynara scolymus) în cantități egale.
    ·              Ceai de ciumărea- scrântitoare (Galega officinalis): o linguriță de plantă se infuzează timp de 15 minute într-o cană cu apă clocotită, apoi se strecoară. Se beau două-trei căni pe zi. Combate rezistența la insulin, este un bun hipoglicemiant, ameliorează simptomele diabetului.
    ·              Decoct din amestec în cantități egale din coada șoricelului (Achillea millefolium), ciumărea (Galega officinalis), teci de fasole (Phaseolus vulgaris), Frunze de afin (Vaccinum myrtillis), rădăcină de valeriană (Valeriana officinalis): o lingur[ din acest amestec se fierbe timp de cinci minute cu o cană de apă, apoi se strecoară. Se beau două-trei căni pe parcursul zilei. Scade nivelul zahărului din sânge, este calmant și diuretic.
    ·         Decoct din teci de fasole (Phaseolus vulgaris): o lingură de teci uscate mărunțite, fără boabe, se fierbe timp de 15 minute într-o cană cu apă, apoi se strecoară. Se beau două-trei căni pe zi, cu înghițituri mici în decursul a 10 minute. Este un excelent diuretic, reduce cantitatea de zahăr din sânge.
    ·              Decoct din macerat din teci de fasole (Phaseolus vulgaris): patru linguri de teci uscate, mărunțite, fără boabe, se macerează peste noapte într-un litru de apă rece. Dimineața se pune la fiert până când lichidul scade la jumătate, apoi se strecoară. Se bea cu înghițituri mici, pe parcursul zilei. Reduce cantitatea de zahăr din sânge, curăță rinichii și căle urinare.
    ·         Decoct din rădăcină de brusture (Arctium lappa): trei-patru linguri de rădăcină proaspătă mărunțotă se fierb timp de două-trei minute într-un litru de apă și după 15 minute, se strecoară. Se beau dou-trei căni pe zit imp de 15 zile pe lună. Reduce simțitor nivelul zahărului din sânge.
    ·         Macerat  combinat de schinduf (Trigonella foenum graecum): una-două lingurițe de pulbere de semințe se pun la macerat de seara până dimineața în jumătate de cană de apă rece. Dimineața se strecoară, licidul se păstrează, iar peste pulberea rămasă se toarnă o jumătate de cană apă clocotită și se lasă să infuzeze timp de 20 de minute, apoi se strecoară. Cele două lichide se amestecă și se beau trei căni pe zi, câte o cană înaintea meselor principale. Alături de un regim alimentar corect, schinduful are efect hipoglicemiant puternic, fiind necesară verificarea periodică a glicemiei, pentru că va necesita reducerea gradată a insulinei. Se face o cură de 12 luni, timp în care se beau două-trei căni pe zi.
    ·         Macerat  combinat din năpraznic (Geranium robertianum): două linguri de plantă se macerează de seara până dimineața într-o cană de apă rece, apoi se strecoară, iar lichidul se păstrează. Peste plantele rămase se toarnă o cană de apă clocotită, se lasă acoperit 20 de minute, apoi se strecoară, iar cele două lichide se amestecă. Se beau două căni pe zit imp de 30 de zile. Cura se repetă după o pauză de 10-14 zile. Ceaiul are efect hipoglicemiant, și, datorită efectului antioxidant, previne apariția problemelor vasculare specific diabetului.
    ·         Macerat  combinat de ienupăr (Juniperus communis): trei-patru linguri de boabe mărunțite se macerează de seara până dimineața în jumătate de litru de apă rece, apoi se strecoară. Lichidul rămas se păstrează, iar boabele rămase sefierb timp de cinci minute cu jumătate de litru de apă, se lasă să se răcească, apoi se strecoară. Cele două lichide se amestecă, iar întreaga cantitate se bea pe parcursul zilei. Scade glicemia cu 5-15 %, îmbunătățește diureza și are un efect de reglare a activității aparatului cardiovascular, puternic afectat in cazul diabetului. Cura durează timp de o lună de zile, când se beau trei căni pe zi. Atenție! Este contraindicat în cazul suferințelor renale grave.
    ·         Macerat combinat de cicoare (Cichorium intybus): două lingurițe de pulbere din rădăcină se lasă la macerat timp de șase-opt ore într-un pahar cu apă rece, apoi se strecoară, iar lichidul se păstrează. Pulberea rămasă se fierbe timp de două minute cu o cană de apă, se lasă să se răcească, apoi se strecoară și se amestecă cu lichidul păstrat. Se bea câte o cană înainte de micul dejun și de masa de prânz. Reglează secreția de insulină, ajută la scăderea glicemiei și a  colesterolului.
    ·      Amestec antidiabetic dr. farm. Ovidiu Bojor, din 20 g frunze de dud  negru(Morus nigra), 40 g frunze de afin (Vaccinum myrtillis), și cîte 10 g din teci de fasole (Phaseolus vulgaris), frunze de nuc (Juniperus communis) și de urzică (Urtica dioica): o lingură din acest amestec se infuzează timp de zece minute într-o cană cu apă clocotită, apoi se strecoară. Se beau două-trei căni pe zi.
    ·      Tinctură de cicoare (Cichorium intybus): câte 30 de picături în puțină apă, de patru ori pe zi timp de una-trei luni. Reglează secreția de insulin, ajută la scăderea glicemiei. Tinctura se prepară din cinci linguri cu vârf de rădăcină proaspătă mărunțită puse într-un vas de sticlă, peste care se toarnă cca 500 ml de alcool de 50°, vasul se inchide ermetic și se lasă la macerat la temperatura camerei timp de 15 zile, timp în care se agită zilnic. După acest timp se strecoară și se păstrează în sticluțe de culoare închisă.
    ·      Tinctură de merișor (Vaccinum vitis idaeae): câte 30-40 de picături în puțină apă de patru ori pe zi. Stabilizează glicemia și previne apariția complicațiilor cardiovasculare ale diabetului. Tinctura se prepară din 200 g pulbere din frunze care se macerează în 500 ml de alcool de 50°. Borcanul se închide ermetic, se pune la temperatura camerei și se agită zilnic timp de 15 zile, după care se strecoară prin tifon dublu. Se păstrează în sticluțe de culoare închisă. .
    ·      Tinctură de brusture (Arctium lappa): câte 30 de picături în puțină apă, de două-trei ori pe zi, timp de trei-șase luni. Tinctura se prepară din 50 g rădăcină proaspătă mărunțită macerată  în 250 ml de alcool rafinat de 70°. Borcanul, închis ermetic, se păstrează la temperatura camerei și se agită zilnic. După 15 zile se strecoară și se pune în sticluțe bine închise păstrate la rece.
    ·      Tinctură de ceapă (Allium cepa): 500 ml  suc de ceapă se amestecă cu 500 ml alcool dublu rafinat de 96°, se lasă la macerat cinci zile, apoi se strecoară. Se consumă câte o lingură pe zi în 100 ml de apă, timp de o lună de zile, cu două săptămâni pauză, apoi terapia se poate relua. Are efect diuretic și stimulează secreția de insulină.
    ·      Tinctură de lăptuci – salată verde (Lactuca sativa): 300 g frunze mărunțite se pun la macerat într-un borcan de sticlă cu capac, în 300 ml de alcool dublu rafinat de 90° timp de patru zile, apoi se strecoară și se păstrează în sticlă inchisă la culoare cu dop ermetic. Se iau câte 50 de picături de trei ori pe zi în 100 ml de apă, înainte de mesele principale ale zilei. Are efect de scădere a glicemiei cu cca 30%.
    ·      Pulbere din schinduf (Trigonella foenum graecum): o linguriță de pulbere se ține sub limbă timp de 10-15 minute, apoi se înghite cu o cană de apă. Se ia câte o linguriță înaintea fiecărei mese principale a zilei, timp de cinci-șase luni. Are un puternic efect hipoglicemiant, de aceea glicemia trebuie verificată destul de des.
    ·              Pulbere din Gheara diavolului (Harpagophytum procumbens): trei capsule pe zi, câte una înaintea fiecărei mese principale, în cură de două luni. Are efect glicemiant, stimulează secreția pancreasului, scade concentrația zahărului din sânge cu 5-7%.
    ·              Pulbere din frunze de măslin (Olea europea): patru capsule pe zi, în cure de câte 30 de zile, de trei ori pe an. Este hipoglicemiant și regulator al secreției endocrine a pancreasului. Curele repetate previn retinopatia diabetic și complicațiile cardiocirculatorii ale diabetului.
    ·              Pulbere amestec în cantități egale din frunze de dud negru ( Morus nigra) și frunze de afin (Vaccinum myrtillis): patru lingurițe pe zi, în cure de trei-șase săptămâni. Previne și combate diabetul.
    ·              Pulbere de cicoare (Cichorium intybus): câte o capsulă sau câte o linguriță de pulbere de patru ori pe zi, timp de două luni. Reglează secreția de insulină și scade nivelul glicemiei din sânge.
    ·               Suc de aloe vera, câte 50-100 ml pe zi, între mese. Stabilizează nivelul glicemiei din sânge, previne suprasolicitarea pancreasului, oprind evoluția diabetului.
    ·              Vin de praz (Allium porrum): într-un borcan de 1,5 litri se pun 500 g de praz mărunțit peste care se toarnă 700 ml de vin alb natural. Borcanul se închide ermetic și se lasă la macerat timp de 24 de ore, apoi se strecoară și se păstrează la rece. Se bea câte o lingură dimineața și seara. Are acțiune direct asupra insulinei, crescând efectul hipoglicemiant al acesteia.
     
    Cristale benefice
     
    ·         Topaz auriu – Regenerează ţesuturile, întinereşte, vitalizează. Restabileşte echillibrul sentimental, diminuând gelozia şi frustrarea. Înlătură afecţiunile ce inhibă autodezvoltarea.
    ·         Zircon–Aduce împlinirea de sine. De mare folos în problemele cu pancreasul, implicit cu glicemia .
    ·         Ochi de tigru–Plasat pe Manipura, conferă o stare de bine general şi de mulţumire. Efect deconectant, relaxant
     
    Recomandări
     
    Pentru că diabetul este o dereglare a metabolismului glucidic, nutriția este un factor foarte important în menținerea nivelului de zahăr din sânge la o valoare normală. Astfel modificarea obiceiurilor alimentare are implicații favorabile hotărîtoare asupra glicemiei. Se recomandă reducerea cantității de alimente repartizate pe trei mese principale și două gustări (fructe sau iaurt), ușurându-se astfel munca efectuată pentru digestie de către enzimele digestive și de către pancreas. Nu se va sări peste micul dejun sau peste cină, pentru că secreția de insulină va fi influențată negativ.
    Diabetul poate fi prevenit și ținut sub control prin supravegherea atentă a dietei și prin exerciții fizice adecvate vârstei.
    Indicele  glicemic este un sistem de măsurare al carbohidraților pe o scară de la 1 la 100 și  ne dă măsura modului în care reacționează fiziologia digestivă asupra nivelului de zahăr din sânge.  Sunt trei categorii de indici glicemici, după cum urmează
    ·      Indici glicemici scăzuți, mai mici sau egali cu 35
    ·      Îndici glicemici medii (intermediari) cu valori cuprinse între 35 și 50
    ·      Îndici glicemici ridicați cu valori mai mari ca 50
    Alimentele cu un indice glicemic ridicat sunt ușor de digerat și se absorb rapid în sânge, producând fluctuații mari ale nivelului de zahăr din sânge, pe când alimentele cu indice glicemic scăzut produc creșterea treptată a nivelului de zahăr și a secreției de  insulină, îmbunătățind nivelul de glucoză, dar și de lipide, favorabil persoanelor care suferă de diabet.
    Conform cercetărilor lui Michel Montignac (www.dietamontignac.ro), indicele glicemic variază de la valoarea 5 pentru crustacee, oțet, scorțișoară, vanilie, busuioc, pătrunjel verde și oregano până la 115 pentru siropul de porumb, 110 pentru bere și 100 pentru glucoză. De aici rezultă:
    ·      Alimente cu indice glicemic foarte scăzut: brânză de vaci proaspătă, năut, fasole verde, afine, caise, gutui, linte, lapte de migdale, vișine, zmeură, dude, mure, grapefruit, pomelo,  salată verde, morcov crud, ceapa, usturoi, țelină, porumb, suc de roșii.
    ·      Alimente cu indice glicemic mediu: fulgi de ovăz, pâine integrală, biscuiți integrali neîndulciți, orez brun, ovăz, mazăre conservată, bulgur, făină de secară, paste integrale, sos de tomate, morcovi gătiți, cereale integrale, couscous integral, ananas, suc de afine, suc de morcovi, suc de mere
    ·      Alimente cu indice glicemic mare: tăiței, biscuiți, paste din făină albă, muștar, arpacaș, banane, struguri, pepene galben, sfeclă roșie gătită, cartofi fierți/copți/prăjiți, mămăligă, cicolată dulce, orez alb, fulgi de porumb, pepene roșu, budincă de orez, făină de orez, amidon.
    Sunt interzise dulciurile, produsele de cofetărie, fructele uscate, produsele de patiserie, vin roșu sau vin dulce, bere, must, băuturi alcoolice.
    În cantităţi bine controlate sunt permise produsele făinoase, cartofii, legumele şi fructele cu peste 5% glucide, laptele.
    Sunt permise produsele din carne, peşte, ouă, varză, conopidă, spanac, castraveți, fasole verde, dovlecei, mere acre, vinete, usturoi, ceapă, praz, brânzeturi, lămâi, grapefruit, migdale, nuci, salată verde, măsline, bineînțeles consumate cu moderație.
    Se recomandă consumul a câte 100 ml de suc de cartofi în amestec cu suc de morcovi și zeamă de lămâie timp de o lună de zile, de trei-patru ori pe zi.
    Sucul de cartofi se prepară numai din cartofi sănătoți, neîncolțiți, neînverziți și nezbârciți. Coaja cartofilor se spală bine cu o perie și nu se înlătură, fiind bogată în potasiu. Sucurile se consumă imediat ce au fost preparate și numai în stare proaspătă, prin fierbere își schimbă calitățile.
    Este folositor consumul tulpinilor de păpădie proaspete, câte cinci-șase pe zi, ca și salata din frunze de păpădie timp de 21 de zile, înainte de înflorire.
    Un preparat eficient care reglează funcțiile ficatului la pacietul diabetic este apa și fiertura de ovăz, care se prepară în felul următor: 200 g de ovăz nedecorticat spălat bine în mai multe ape, se lasă să infuzeze timp de 12 ore într-un litru de apă clocotită, apoi se strecoară și se bea în trei porții pe parcursul zilei. Vasul trebuie să fie acoperit pe perioada infuzării. Ovăzul rămas se trece prin mașina de tocat și se fierbe timp de 20 de minute cu un litru de apă, apoi se strecoară și se bea. Tratamentul  durează timp de trei luni, după care se face o pauză de o lună de zile.
    Un alt preparat eficient pentru reducerea glicemiei se obține prin fierberea a trei coceni de porumb fără boabe în doi litri de apă, până când lichidul scade la jumătate, apoi se strecoară. Lichidul  rezultat se împarte în patru părți, care se beau pe parcursul zilei. Cocenii de porumb trebuie să fie roșii. Cura durează timp de trei zile. Atenție! Se va măsura glicemia în fiecare zi și apoi după câteva zile de la terminarea tratamentului.
    De trei ori pe săptămână, prânzul poate fi înlocuit cu o salată preparată din 200 g de țelină rasă și 200 g mere rase, peste care se pune sucul de la una-două lămâi și o lingură de smântână. Este mineralizant, vitaminizant, diuretic, ajută la funcționarea normală a ficatului și a pancreasului.
    Cel mai bun îndulcitor  în cazul diabeticilor este extractul de stevia (Stevia rebaudiana), natural, de 300 de ori mai dulce decât zahărul, dar cu efect neglijabil asupra glucozei din sânge și un puternic regulator al activității pancreasului.
    Hrișca (Fagopyrum esculentum) conține chiroinotizol, un compus care are efect asemănător insulinei de a scădea nivelul zahărului din sânge. Se poate folosi sub formă de boabe fierte sau sub formă de făină peste care se toarnă apă clocotită. Se recomandă câte 100 g la fiecare masă principală a zilei, combinată cu fructe sau legume.
    Obezitatea predispune la apariția diabetului, dar printr-o alimentație controlată, fără dulciuri, făinoase și grăsimi, se poate obține un control al greutății corporale și, implicit, scăderea nivelului glicemiei. Este recomandabil să se înceapă masa cu câteva frunze de salată verde și să se evite carnea de porc, mezelurile, conservele.
    Nu trebuie neglijată activitatea fizică, desigur în limitele personale, pentru că ajută la menținerea unei greutăți normale și a nivelului glicemiei, de ex. mersul pe jos în ritm moderat cel puțin 30 de minute zilnic.
    Factorul cel mai important dar și cel mai dificil de realizat este evitarea situațiilor stresante. Sub presiunea stresului organismul eliberează hormoni care cresc nivelul de glucoză din sânge și, alăturat unei vieți sedentare și unei alimentații haotice, se crează toate condițiile declanșării unei boli diabetice. Este recomandabil ca bolnavul diabetic să aibă ocupații recreative care să-i ofere satisfacții, pentru a putea elimina problemele care îi produc reacții psihice negative. În acest scop au efect și dușurile reci cu jet  de două-trei secunde pe tot corpul sau băi progresive la picioare.